Inspector antifraudă a luat mită 15000 euro într-o benzinărie Petrom din Cluj să închidă ochii la o fraudă de 4 milioane. Acasă mai avea 25.000 euro

Un inspector din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare după ce a fost găsit vinovat că a cerut și a primit o mită de 15.000 de euro pentru a interveni într-un control fiscal care viza tranzacții de peste 4 milioane de lei.Cazul, instrumentat de procurorii DNA și analizat ulterior de Curtea de Apel Cluj, a scos la iveală mecanismul prin care un funcționar însărcinat tocmai cu combaterea fraudei fiscale a ajuns să fie acuzat că a profitat de poziția sa pentru a obține bani în schimbul favorizării unei persoane controlate.





Potrivit instanței, inspectorul a folosit informațiile obținute în timpul verificărilor pentru a crea presiune asupra contribuabilului și asupra familiei acestuia, prezentând consecințele grave ale neregulilor fiscale descoperite și sugerând că situația poate fi „rezolvată”.Totul a început în martie 2022, când inspectorii antifraudă au efectuat un control la un tânăr care desfășurase activități comerciale online cu aparate de navigație auto și care, ulterior, lucra și în sistem ride-sharing.În timpul verificărilor, inspectorii au stabilit că prin activitatea desfășurată fuseseră generate tranzacții de peste 4 milioane de lei. Familia celui verificat a aflat că există riscul unor obligații fiscale uriașe, al unor penalități consistente și chiar al unei anchete penale pentru evaziune fiscală.Martorii au declarat că inspectorul le-a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea unei condamnări și despre faptul că valoarea sumelor implicate depășea pragurile care atrag răspunderea penală.


Potrivit instanței, contextul creat de aceste discuții a generat o stare de panică și de vulnerabilitate în rândul familiei controlate. Judecătorii clujeni au reținut că inspectorul cunoștea foarte bine situația financiară a persoanelor verificate, având acces la informații privind conturile bancare, tranzacțiile și veniturile acestora.După control, inspectorul a stabilit o întâlnire cu cel verificat și cu tatăl acestuia într-o benzinărie Petrom de pe Calea Baciului.Întâlnirea nu a fost întâmplătoare. Inspectorul a ales un loc aflat într-o zonă care nu era acoperită de camerele de supraveghere și s-a deplasat singur, fără colegul cu care efectuase controlul fiscal.Potrivit declarațiilor din dosar, funcționarul i-a cerut tatălui contribuabilului suma de 15.000 de euro.În schimbul banilor, acesta ar fi promis două lucruri esențiale:Discuția decisivă a avut loc doar între inspector și tatăl persoanei controlate..Anchetatorii au reținut că inspectorul a organizat cu atenție și modul în care urma să primească banii. Potrivit probelor din dosar, acesta și-a lăsat autoturismul de serviciu descuiat și i-a indicat denunțătorului să lase suma într-un loc unde să nu existe un contact direct între cei doi în momentul predării banilor.Tatăl contribuabilului a mers acasă, a pregătit suma de 15.000 de euro și a pus banii într-o cutie de bomboane. La pregătirea pachetului au asistat atât fiul său, cât și iubita acestuia. Femeia a confirmat ulterior în fața anchetatorilor că i-a oferit o cutie de bomboane în care au fost introduși banii și că știa că suma urma să ajungă la „băiatul de la Antifraudă”.Cutia a fost sigilată cu bandă adezivă.La întoarcerea în benzinărie, denunțătorul a deschis portbagajul mașinii de serviciu inscripționate „Antifraudă” și a lăsat pachetul în interior. Imediat după plecarea acestuia, inspectorul s-a apropiat de mașină, a deschis portbagajul și a verificat conținutul.Una dintre cele mai importante probe a fost reprezentată de imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Judecătorii au observat un detaliu relevant: denunțătorul a stat lângă portbagaj doar câteva secunde, suficient cât să lase cutia. Inspectorul, în schimb, a rămas aproximativ 35 de secunde cu portbagajul deschis.Potrivit instanței, explicația este simplă. Cutia fusese sigilată cu bandă adezivă, iar funcționarul a avut nevoie de timp pentru a o deschide și pentru a verifica dacă în interior se afla suma convenită.Magistrații au concluzionat că imaginile video confirmă versiunea prezentată de denunțător și de ceilalți martori.După remiterea banilor, au urmat mai multe discuții telefonice și întâlniri înregistrate. Aceste conversații au devenit probe esențiale în dosar. Într-una dintre discuții, tatăl contribuabilului îi reproșează inspectorului că i-a dat 15.000 de euro și că nu vede suficient ajutor în schimb.Răspunsurile funcționarului au fost interpretate de instanță ca o confirmare indirectă a mitei.Judecătorii au subliniat că în aceste discuții inspectorul nu a negat existența banilor, ci a încercat să explice că și-a respectat partea din înțelegere prin faptul că nu a sesizat procurorii și că a redus semnificativ obligațiile fiscale calculate.În alte conversații, acesta discută despre eliminarea unor sume din calcule, despre reducerea obligațiilor fiscale și despre diferite modalități prin care situația contribuabilului putea fi îmbunătățită.Pentru instanță, aceste dialoguri au reprezentat indicii clare că funcționarul își negocia efectiv intervențiile în schimbul avantajului primit.mai 2022, procurorii DNA au descins la domiciliul inspectorului și au găsit suma de 15.000 de euro considerată produsul infracțiunii. Pe lângă aceasta, au mai fost descoperite alte sume importante:Procurorii au instituit sechestru asupra tuturor sumelor și au încercat să obțină confiscarea extinsă. Ulterior, instanța a dispus menținerea măsurii doar pentru cei 15.000 de euro considerați mita primită în dosar, restul banilor fiind restituiți, însă.Totuși, Curtea de Apel a remarcat numeroase neconcordanțe în explicațiile oferite de inspector privind proveniența banilor găsiți la percheziție. Judecătorii au subliniat că acesta a oferit variante diferite în cursul urmăririi penale și apoi în apel, inclusiv în ceea ce privește dividendele, economiile și sumele primite de la rude.Mai mult, instanța a observat că printre bancnotele găsite se aflau sute de bancnote de 100 de euro, exact tipul de bancnote despre care denunțătorul afirmase că au fost folosite la remiterea mitei.Pe tot parcursul procesului, inspectorul a negat că ar fi luat mită. Acesta a susținut că întâlnirile cu persoana controlată și cu familia acesteia au avut scop profesional și că încerca să îi ajute să intre în legalitate. Potrivit apărării, discuțiile urmăreau conformarea voluntară și plata obligațiilor fiscale către stat. Funcționarul a afirmat că succesul unor astfel de recuperări era important și pentru activitatea sa profesională.Judecătorii nu au acceptat însă această explicație.Curtea de Apel a concluzionat că ansamblul probelor – declarațiile martorilor, imaginile video, înregistrările audio și circumstanțele întâlnirilor – demonstrează dincolo de orice îndoială rezonabilă că mita a fost atât pretinsă, cât și primită.Inspectorul antifraudă a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, acesta a pierdut dreptul de a mai ocupa funcții publice și de a desfășura activități de inspecție fiscală pentru o perioadă de patru ani după executarea pedepsei.Instanța a dispus și confiscarea sumei de 15.000 de euro, considerată produsul infracțiunii.Curtea de Apel Cluj a menținut concluzia esențială a dosarului: inspectorul a pretins și a primit bani pentru a nu sesiza organele de urmărire penală și pentru a diminua consecințele fiscale ale controlului.Dosarul este unul dintre cele mai grave exemple de corupție care implică un funcționar cu atribuții directe în combaterea fraudei fiscale.Judecătorii au subliniat că inculpatul nu era un simplu angajat al statului, ci un inspector specializat tocmai în descoperirea evaziunii fiscale și a fraudelor economice.În loc să sesizeze faptele constatate și să aplice legea, acesta a fost acuzat și condamnat pentru că a transformat controlul fiscal într-o oportunitate personală de câștig.Potrivit instanței, mita de 15.000 de euro a fost prețul cerut pentru ca un dosar cu implicații fiscale de milioane de lei să fie tratat mai blând, iar riscul unei anchete penale să fie redus.