Șeful Consiliului Fiscal, avertisment dur: „Trebuie să existe luciditate și responsabilitate!" Ce se întâmplă cu economia României

România plătește acum prețul unor ani de politici fiscal-bugetare eronate, iar ieșirea din criză depinde în mare măsură de ce guvern se va forma și cât de repede, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, potrivit agerpres.Criza actuală nu e o simplă schimbare de guvern, ci o criză politică în toată regula, care complică serios tabloul economic, susține Dăianu într-un articol publicat pe site-ul Consiliului Fiscal. Și vine cu un mesaj fără echivoc: guvernul trebuie format cât mai repede, cu un program clar de consolidare bugetară și reforme.





„Există o expresie, «unde sunt adulții din cameră», și care se aplică crizei politice la care s-a ajuns", scrie Dăianu. „Trebuie să existe luciditate și responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu."Mesajul e îndreptat spre clasa politică, pe care o acuză că vorbește deja de alegerile din 2028, în timp ce economia are nevoie urgentă de stabilitate acum.Datele prezentate de Dăianu sunt dure. În 2024, deficitul bugetar ESA a depășit 9% din PIB – un nivel atins anterior doar în anul pandemiei și cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană. Cauza principală: cheltuieli permanente nou-introduse în 2023-2024, cu salarii și pensii.În 2025, deficitul a rămas cel mai mare din UE, la 7,8% (ESA) respectiv 7,65% (cash), în ciuda înghețării salariilor, creșterilor de taxe și altor măsuri de austeritate. Pentru 2026, proiectul de buget vizează o reducere la 6,2% din PIB – o ajustare semnificativă, recunoaște Dăianu, dar subliniază că drumul e lung. Ținta finală este un deficit sub 3% din PIB, iar până acolo mai sunt ani de corecții dureroase.


„O corecție fiscal-bugetară de amploare nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele. Cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării nu este distribuită în mod echitabil", scrie el.Una dintre consecințele directe ale deficitelor mari este dominanța fiscală – fenomenul prin care dezechilibrele bugetare constrâng politica monetară. În cazul României, efectele sunt clare: BNR a fost nevoită să mențină dobânda de politică monetară la un nivel mult mai ridicat față de majoritatea țărilor UE, comparabil doar cu Ungaria.Criza politică adaugă presiune suplimentară: turbulențe pe piața valutară, incertitudine pentru investitori și agenții de rating care urmăresc cu atenție ce semnale va transmite noul guvern.„BNR nu poate fi un factotum", avertizează Dăianu. Rezolvarea vine doar prin formarea unui guvern credibil, care să nu pună în discuție traiectoria de consolidare.Pe partea de inflație, BNR prognozează o dezinflație considerabilă în semestrul doi din 2025, cu posibilitatea de a încheia anul în jurul a 5%, dacă nu apar alte șocuri. Anticipațiile inflaționiste rămân însă o sursă de îngrijorare.Dăianu trasează și o listă de priorități clare pentru guvernul care urmează să se formeze:El atrage atenția și asupra tentației de a reduce taxe: orice tăiere fiscală ar trebui însoțită obligatoriu de reduceri de cheltuieli echivalente – altfel, riscurile sunt prea mari.Cât despre pensii și salarii, Dăianu sugerează că bugetul pentru 2027 ar putea include o indexare „cumpătată", cu condiția că nu compromite consolidarea. „Coeziunea socială nu trebuie să fie neglijată", recunoaște el.