Un medic clujean de la UBB, despre cum ar face față România în fața ebolei: „Nu avem nimic. Avem un stetoscop și experiența medicului”

Un medic clujean, lector la UBB Cluj, a spus fără menajamente cum stă România în fața unui virus periculos sau a unui scenariu de război. Diagnosticul este sumbru: lipsă de strategie, digitalizare inexistentă, prevenție zero, potrivit news.ro.Dr. Horea Timiș, lector de management sanitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și expert în inteligență artificială în administrație publică, a oferit o analiză dură a sistemului sanitar românesc, plecând de la două scenarii concrete: un conflict armat și apariția unor cazuri de ebola pe teritoriul țării.





Concluzia sa principală este că, în ambele situații, România nu este pregătită.„Urgenţa la noi este ultima redută care funcţionează în România. Aşa cum este, este locul unde tot românul ajunge și unde are condiții", a declarat medicul, adăugând că sectorul de urgență are nevoie urgentă de mai mulți bani și de o viziune strategică clară.Medicul clujean a amintit de tragedia din clubul Colectiv ca exemplu al modului în care planurile de urgență ale României funcționează doar până la un anumit punct și doar la scară mică.„Avem experiența a ceea ce se întâmplă cu lucrurile aparent banale. Hai să ne uităm la Colectiv — nu a funcționat. Avem cazuri minore de plan alb, plan roșu care apar, care funcționează până la un anumit nivel, într-o zonă mică. Dar nu avem parte de macro", a explicat Dr. Timiș.


El a dat ca model spitalele din Israel, unde secțiile de urgență sunt construite deasupra parcărilor tocmai pentru a putea fi extinse rapid în timp de război: tavanul se deschide, mașinile sunt scoase, prizele de oxigen sunt deja montate, iar capacitatea spitalului se multiplică în ore.„De la ucraineni avem de învăţat", a adăugat medicul.Referitor la scenariul apariției unor cazuri de ebola, Dr. Timiș a atras atenția că România are probleme structurale fundamentale care o lasă vulnerabilă.„Multă lume spune să stăm liniștiți, și experiența ne spune că nu trebuie să stăm liniștiți. Ne amintim un pic de COVID — aveam niște profesori care spuneau să stăm liniștiți și am stat și am văzut ce s-a întâmplat", a spus medicul.Un pacient care tușește ajunge fie la medicul de familie, fie la un centru de permanență. Aceasta este prima linie de apărare — și tocmai acolo echipamentele lipsesc cel mai des.„Nu avem. Avem un stetoscop cu care ne apărăm de ebola și de orice altceva, și restul vine din experiența medicului de a trimite mai departe", a declarat Dr. Timiș, care spune că face și el permanențe și știe din proprie experiență despre ce vorbește.A doua poartă de intrare sunt unitățile de primiri urgențe, UPU și CPU. Și acolo, spune medicul, situația este inegală: unele sunt dotate decent, altele nu. Dacă pacientul nu prezintă simptome clare, riscă să plece acasă cu o rețetă și să continue să răspândească virusul.Dr. Timiș a semnalat și un paradox instituțional: Direcțiile de Sănătate Publică, structurile care ar trebui să coordoneze răspunsul în fața unor epidemii, sunt tocmai în proces de dizolvare.„Dacă se întoarce COVID-ul sau ebola sau cine știe ce alte virusuri, ce facem? Cine vor fi experții care să zică: trebuie carantinate anumite localități sau trebuie să folosim izolete?", a întrebat medicul.El a menționat că aceste direcții controlează inclusiv calitatea apei potabile de pe întreg teritoriul României, „sunt singurele care controlează apa în România", și că desființarea lor ridică semne serioase de întrebare.Medicul clujean a criticat și absența digitalizării reale din sistemul sanitar și din instituțiile publice românești.„Folosim Gmail și Yahoo în instituții de importanță strategică și nu avem interconectare. Trimitem pe WhatsApp excel-uri", a spus Dr. Timiș.El a dat și un exemplu concret al modului în care România cheltuie banii: 75 de milioane de euro aruncați pe un soft pentru un spital regional, în timp ce prevenția a primit de-a lungul anilor „maximum 2-3 pliante".„75 de milioane de euro niciodată nu s-au dat pe prevenție la nivel național", a subliniat medicul.Dr. Horea Timiș a încheiat cu o observație care spune multe despre felul în care se iau deciziile în sănătatea publică din România.La UBB Cluj există o catedră de sănătate publică și management sanitar, conectată internațional, unde predă și el. Și totuși: „Nimeni nu ne întreabă cum să facem."Deciziile sunt luate de politicieni, legile se aplică prost, iar întrebarea „de ce nu funcționează sistemul?" rămâne fără răspuns — pentru că, spune medicul, răspunsul real îl știu specialiștii, nu cei care fac legile.