VIDEO. Clujul poate pierde Hotelul Continental printr-o „schemă” ce i-a scăpat lui Boc! Avocatul fraților Tate explică: „Atunci preempțiunea nu se aplică!”

Discuțiile privind viitorul Hotelului Continental din centrul Clujului continuă să genereze controverse. Avocatul Alexandru Rîșniță a declarat în podcastul Horia Nasra Show că administrația locală ar putea să nu poată exercita dreptul de preempțiune în anumite scenarii juridice, deși Emil Boc și Dar Tarcea sunt foarte convinși că este imposibil.În cadrul unei intervenții în care a comentat dezbaterea apărută după interesul manifestat de frații Andrew și Tristan Tate pentru clădirea monument istoric, Rîșniță a afirmat că dreptul de preempțiune invocat de reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca nu se aplică automat în orice tip de tranzacție.





Potrivit acestuia, există mecanisme juridice prin care controlul asupra imobilului poate fi transferat fără ca tranzacția să fie încadrată ca vânzare directă a clădirii, situație în care autoritățile locale nu ar mai putea invoca dreptul de preempțiune.Rîșniță consideră că acest aspect ar fi fost ignorat în declarațiile publice făcute de reprezentanții administrației locale după vizita fraților Tate la Cluj-Napoca.„Asta e o chestiune care, din păcate, le-a scăpat edililor noștri, care s-au grăbit să capitalizeze electoral pe vizita celor doi, spunând: «Ei, câtă vreme n-o să fie niciodată că va cumpăra primăria»”, a declarat avocatul.El a mers mai departe și a sugerat că actuala strategie a Primăriei s-ar putea dovedi insuficientă dacă proprietarii vor alege o formulă juridică diferită de o vânzare clasică a imobilului.


„Eu din ce am înțeles, deci, se pare, frații Tate îl pot face pe Boc”, a fost concluzia amuzantă a moderatorului.Avocatul a criticat și faptul că în spațiul public s-a discutat intens despre preempțiune înainte de a exista claritate privind forma concretă a unei eventuale tranzacții.„Nu, eu nu înțeleg de unde atâta. Deci tu vii să zici de preemțiune, dar tu nu știi dacă e vânzare acolo. Na, în fine, nu știu. Vedem ce o să fie”, a spus acesta.Rîșniță a făcut referire și la negocierile purtate în jurul Hotelului Continental, susținând că există oferte financiare superioare celei despre care s-a discutat public în cazul fraților Tate.„Eu ceea ce știu oricum este din negocierile pe care le-am purtat pe marginea subiectului că oferta este mult mai mare din partea maghiarilor. Nu vreau să zic statul, fundație, alte asemenea. Este o ofertă mult mai mare din partea maghiarilor”, a declarat avocatul.În opinia sa, valoarea ofertelor existente ar putea reprezenta un obstacol atât pentru potențialii cumpărători interesați, cât și pentru administrația locală.„Deci nu cred că îl vor lua pentru că nu vor ajunge la sumele respective și cred că nici primăria nu va ajunge la sumele respective”, a adăugat acesta.Declarațiile avocatului vin după reacțiile ferme ale conducerii Primăriei Cluj-Napoca la apariția fraților Andrew și Tristan Tate în oraș și la intenția acestora de a cumpăra Hotelul Continental.Pe 29 mai, primarul Emil Boc a declarat că instituțiile publice au prioritate legală în cazul unei vânzări și că municipalitatea este pregătită să își exercite dreptul de preempțiune.„Indiferent cine dorește sau va dori să cumpere acest hotel, Primăria, Consiliul Județean sau Ministerul Culturii au dreptul și posibilitatea legală să cumpere primul acest hotel. Primăria, dacă se va pune problema cumpărării, își va exercita dreptul de preempțiune pentru a cumpăra hotelul. Aceasta este poziția oficială. Restul sunt povești, cancan, nu ne interesează”, declara Emil Boc.Ulterior, viceprimarul Dan Tarcea a reiterat aceeași poziție și a transmis că Hotelul Continental reprezintă un simbol al orașului și nu doar o investiție imobiliară.„Vorbim despre una dintre clădirile-simbol ale Clujului, nu despre o simplă investiție imobiliară. Iar poziția administrației locale este clară: dacă Hotelul Continental va fi scos la vânzare, Cluj-Napoca își rezervă dreptul legal de preempțiune”, afirma Tarcea.Tocmai această argumentație este contestată acum de Alexandru Rîșniță, care susține că dreptul de preempțiune poate fi ocolit dacă transferul controlului asupra proprietății nu se realizează printr-o vânzare directă a imobilului, ci prin alte mecanisme juridice, precum cumpărarea societății care deține activul sau o procedură de dare în plată.